Ce gol mi-e sufletul, si ce uscat;
Aievea-n efemere ploi il ud...
cand trupul geme avid si disperat,
de ce te-nchizi in masca ta de lut?
Pe bolti de piatra se plimba meteori,
vad stele licarind puhoiul noptii.
Abea spre rasarit zvacnesc in nori,
abea atunci resimt suflarea mortii...
Ultima straja ce o aveam in tine
pulseaza inca in cripta undeva.
Incep sa mai vreau amoruri inutile,
desi in bolti secrete....tot te voi cauta...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu