(remuscare copilareasca bunicului mort)
Ca o bomboana de spirt adesea prea taioasa
Lucidul tau il infiripi in plasa
Lugubrii tai paianjeni te agata.
Iti conturezi figura odioasa.
Inalta-ti ochii spre inima ce poarta
Povara c-a pierdut de tot bomboana
Lumini de fum stergand o rece soarta
Si un mosneag jucandu-se de-a boala.
Amarul lui in ochii-ti de fecioara
Se scurge uneori cascade frante
Privirea lui ce inca te omoara..
La fluier n-are cine sa-ti mai cante.
"Iubeste-mi mainile, ascunde-te in prispa
Asculta tainic clopotul cum bate,
Asculta-mi vorba copilo, nu fi trista,
Cosmarul pentru tine e departe..."
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu