Am invatat sa pun la cartea mea prefata…
Am trecut prin tine
dar inca n-am trecut prin viata...
Am trecut prin tot,
si-am plans prea mult fara rost!
Poate-am iubit o nebunie
in momentul cel mai prost.
Totul a fost
prostia mea copilareasa.
Dar iti promit sa uit,
si am sa ard precum o iasca
intr-un foc prea mare...
Si am sa-nvat sa zbor;
Cenusa in uitare...
Ma transform in plumb,
iar ochii mei devin titan.
Am sa te-nnec in dragoste
ca intr-o cusca cu metan...
Si-am sa te-omor fara mila
pana te pierd in jar arzand.
Mi-ai provocat atata sila
cand pentru tine dormeam plangand!
Am sa te simt o pacoste
in raiul meu cand dai navala,
Si-am sa ingrop odata cu mine
fara vreo urma de sfiala
regretele de-alaltaseara...
Si am s-adorm...
gandindu-ma la viitor
Si am sa-mi plang cenusa-n zbor.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu